Endometrioza si riscul de cancer ovarian

Endometrioza este o boala care afecteaza intre 7 si 10% dintre femeile aflate la varsta reproducerii. In plus fata de binecunoscutele ei efecte negative asupra fertilitatii si a calitatii vietii persoanelor atinse de aceasta afectiune, aceasta afectiune are un impact daunator semnificativ si asupra societatii datorita caracterului sau invalidant si cronic.

Simptomele endometriozei sunt extrem de variate iar cursul sau, desi uneori imprevizibil din punct de vedere al progresiei sale, este implacabil evolutiv. Desi unele femei sunt complet asimptomatice, cea mai frecventa manifestare a bolii este durerea in timpul ciclului menstrual, urmata de infertiilitate, dureri la contactul sexual (dispareunie) si dureri pelvine permanente. In ciuda progreselor semnificative facute in intelegerea acestei afectiuni patogenia endometriozei inca este neclara, cea mai larg acceptata teorie fiind cea a menstruatiei retrograde pe un fond de deficit al imunocompetentei, determinat genetic.

Legatura dintre endometrioza si cancerul ovarian este bine documentata si a bulversat lumea medicala mult timp. Studiile epidemiologice au sugerat existenta unei legaturi specifice cu cancerul ovarian endometroid si cel cu celule clare insa nu s-a putut stabili ca endometrioza reprezinta un precursor al acestora. O serie de date clinice au evidentiat faptul ca cancerele ovariene non-seroase cum ar fi carcinoamele endometroide sau cele cu celule clare ce isi aveau punctul de emergenta din focarele de endometrioza atipice aveau o rata mai mare de diagnostic precoce, in special datorita simptomatologiei eferente (infertilitate sau dureri pelvine) care necesitau investigatii si interventii specifice precum laparoscopia. Deligdisch si asociatii au raportat o serie de 76 de cazuri de cancer ovarian stadiul I si a demmonstrat ca toate carcinoamele nonseroase (54 cazuri) au putut fi diagnosticate datorita simptomelor satelit ce includeau durerile pelvine asociate endometriozei si sangerarilor vaginale asociate starii de hiperestrogenism sau patologiei endometriale. In mod interesant s-a gasit faptul ca numeroase cazuri de carcinom seros erau frecvent asociate cu cancerul de san la femei asimptomatice. Aceste lucruri, impreuna cu numeroasele observatii similare, sprijina noul model dual de carcinogeneza ovariana. Conform acestei teorii cancerele dr tip I sunt carcinoame ovariene de grad mic, cu dezvoltare lenta (includ carcinoamele endometroide, mucinoase si seroase de grad scazut) sunt legate de mutatii KRAS, BRAF, PTEN si ale B-cateninei si asociate cu endometrioza. Tipul 2 sunt carcinoame seroase de grad inalt, asociate cu mutatii TP53, care se dezvolta rapid, sunt mult mai agresive iar originea lor se stie acum a fi din epiteliul tubar.

Intr-un remarcabil studiu, dat publicitatii recent in Lancet Oncology, o echipa de cercetatori de la Ovarian Cancer Association Consortium (OCAC) a efectuat o analiza a unei serii de 13 studii clinice si au confirmat ca femeile cu antecedente de endometrioza au o rata crescuta de carcinom cu celule clare (sanse de 3,05) si de tip endomertioid (sanse 2,04). In plus autorii au aratat pentru prima data ca endometrioza este asociata cu carcinoame ovariane de grad scazut, riscul la femeile cu endometrioza fiind dublu. Oricum nu s-a gasit nicio asociere intre endometrioza si carcinoamele seroase de grad inalt sau alte subtipuri de cancere ovariene care au fost subiecte ale studiului.

Luate impreuna aceste date vor avea numeroase implicatii clinice si vor putea afecta caile prin care noi vom gandi strategiile de screening si preventie ale cancerului de ovar. In particular cunostintele emergente asupra legaturii dintre cancerul ovarian si endometrioza ne confera o oportunitate fara precedent de a dezvolta planuri de screening care ne vor ajuta in detectia precoce a unor tipuri specifice de cancer la femeile cu endometrioza. Aceste planuri includ:

– Identificarea tuturor femeilor cu endometrioza – ori prin chirurgie laparoscopica ori prin prezentarea la doctor datrorita simptomelor

– Urmarirea atenta a endometriozei ovariene prin studii imagistice (poate RMN) pentru orice modificare caracteristica.

– Rezectia completa a tuturor focarelor de endometrioza gasite la femeile care sufera o interventie chirurgicala cu trimiterea pieselor la examenul HP

– Tratament hormonal care are drept tinta reducerea riscului de cancer la femeile cu risc crescut.

Desi este binecunoscut faptul ca marea majoritate a femeilor cu endometrioza nu dezvolta cancer ovarian, totusi doctorii trebuie sa discute cu pacientele lor despre aceste noi date, sa analizeze serios fiecare nou simptom aparut si sa puna la punct un plan de evaluare regulata a situatiei acestora.

http://hcp.obgyn.net/endometriosis/content/article/1760982/2066478

Histerectomia pe cale laparoscopica

Histerectomia pe cale laparoscopica este asociata cu o mai buna calitate a vietii

Desi numarul de histerectomii efectuate anual este extrem de mare, toate studiile efectuate pana in prezent au avut drept obiectiv principal aprecierea sau cuantificarea unor factori clinici precum durata operatiei, numarul de zile de spitalizare sau complicatiile aparute, ignorand complet poate cel mai important lucru (si in esenta si principalul motiv pentru care pacienta a recurs la aceasta solutie terapeutica) si anume calitatea vietii sau satisfactia pacientei dupa operatie. Recent a fost dat publicitatii un nou studiu, publicat in prestigioasa revista Obstetrics & Gynecology care a relevant ca pacientele care au suferit aceasta interventie pe cale laparoscopica pot sa accepte sau mai bine zis sa gestioneze situatia mai bine decat cele ce au suferit interventia pe cale deschisa (laparotomie).

Pentru a intelege mai bine impactul histerecomiei pe cale laparoscopica vs cea abdominala asupra calitatii vietii pe o durata mai lunga de timp, Dr. Theodoor E. Nieboer, de la departmental de obstetrica si ginecologie al Universitatii Radboud din Nijmegen, Olanda a condus un studiu care a avut drept subiecti un numar mare de femei care au fost supuse unei operatii de extragere a uterului pentru afectiuni benigne. Un lot de 32 de femei care au suferit histerectomie totala pe cale deschisa a fost comparat cu un numar aproximativ egal de femei ce au avut aceeasi interventie pe cale laparoscopica. Toate participantele la studiu au fost urmarite in medie 4 ani dupa care au fost rugate sa completeze un chestionar care determina calitatea vietii si gradul de satisfactie.
Nieboer si colegii au gasit ca pacientele operate laparoscopic au gestionat emotional si fizic starea post-histerectomie mult mai bine decat cele operate clasic, prin chirurgie deschisa, si au raportat o mai buna calitate a vietii. Cercetatorii au constatat de asemenea ca femeile ce au suferit interventia pe cale laparoscopica au avut scoruri mai mari si la capitole precum vitalitate, efort fizic sau integrare sociala. Totusi Nieboer si colegii nu au gasit diferente in termeni de sanatate generala sau sanatate mentala.
“Este uimitor sa aflam ca femeile operate laparoscopic au o viata mai buna dupa patru ani de la interventie”, au declarat cercetatorii. “Beneficiile evitarii operatiei clasice isi arata rodul si dupa cativa ani dupa interventie. Pana acum histerectomia laparoscopica si-a dovedit superioritatea in ceea ce priveste calitatea vietii doar pentru o perioada limitata de timp, de 6 sau 12 luni, datorita faptului ca asa au fost concepute stuudiile”.
Pe baza acestor rezultate echipa condusa de Nieboer a concluzionat: “Toate pacientele care ar trebuie sa faca histerectomie totala si la care procedura pe cale vaginala nu este posibila sau care au un uter de dimensiuni marite, ar trebui sa opteze pentru laparoscopie”.

http://hcp.obgyn.net/laparoscopy/content2/article/1760982/2055078

Riscurile FIV cu ovocite donate

Femeile in varsta care fac FIV cu ovocite donate nu sunt expuse unor riscuri mai mari decat cele tinere

Femeile cu varste peste 50 de ani care raman insarcinate in cursul programelor de FIV cu ovocite donate nu prezinta o incidenta mai mare a unor efecte adverse in timpul sarcinii comparativ cu pacientele mai tinere, a fost concluzia unui studiu publicat in feb 2012 in American Journal of Perinatology.

Autorii au ajuns la concluzia ca pacientele peste 50 ani se incadreaza in categoria de sarcina cu risc, in special in ceea ce priveste hipertensiunea de sarcina (HTAIS) sau necesitatea efectuarii operatiei cezariene, dar intr-un procent similar celui observat si la categorii de varsta sub 40 de ani.

Dr. Daniel H. Kort si colegii sai de la Columbia University Medical Center, New York au examinat profilul de siguranta al sarcinilor obtinute prin FIV cu ovocite donate (FIV-d) in cadrul unui studiu larg, dat publicitatii in luna februarie. Autorii au comparat doua loturi de cate aprox 50 de femei peste 50 de ani respectiv sub 40, care au obtinut sarcini viabile in cursul programului de FIV-d al clinicii newyorkeze.

Autorii nu au gasit nicio diferenta statistica semnificativa in cazul efectelor adverse intre cele doua grupuri. Comparativ cu cohorta sub 40 ani, femeile mai in varsta au prezentat o rata similara de HTAIS (23% vs 14%), diabet gestational (4% vs 3%), ruptura prematura de membrane (8.9% vs 14%) si placentatie anormala (2,1% vs 0%). Numarul de nasteri prin operatie cezariana a fost mai mare la lotul peste 50 de ani.

In ceea ce priveste parametrii neonatali, acestia au fost similari celor doua grupe de studiu. Kort si colegii au relevat date statistice excelente in ceea ce priveste varsta de sarcina sau greutatea copiilor in momentul nasterii.

Intr-un comunicat dat presei dr. Kort a declarat: ”Desi exista numeroase controverse sociale si etice in ceea ce priveste acest subiect al folosirii tehnologiilor de reproducere asistata la acest grup de varsta, studiul de fata confirma rata inalta de succes a acestor proceduri precum si siguranta relativ crescuta a acestor sarcini la femeile bine urmarite din punct de vedere obstetrical”.
”Este absolut imperativ ca toate femeile in varsta care vor trece prin aceste programe de FIV-d sa fie supuse unui screening medical complex inainte de a incepe protocoalele FIV”, a adaugat Dr. Mark Sauer, profesor de obstetrica si ginecologie la Columbia University Medical Center. ”Evident ca acest lucru este valabil si pentru pacientele mai tinere

http://hcp.obgyn.net/ivf/content/article/1760982/2034090

css.php